Eh, Желток, abijaeşi!

De cîteva zile evit să mai mănînc la cafeneaua galbenă, care are cîteva sedii prin centrul Chişinăului, pentru că au pus pe pereţi un mesaj mare, roşu, în care ne felicită pe to(n)ţi ruseşte cu ocazia sărbătorilor. Alte localuri sunt poate mai puţin comode ca meniu, preţ, rapiditatea deservirii sau accesibilitate, dar am jurat să-i boicotez măcar pînă după alegeri, pentru că mă desconsideră ca client.

M-am adresat la cel puţin două dintre oficii cu reclamaţia verbală, dar

Oare cum va fi cînd ne vom elibera?

Tot mai des se discută în Hyde Park, deci şi în casă la mine despre necesitatea ieşirii în stradă, a revenirii la acţiunile stradale, de promovare, de protest, etc.

S-ar putea să se întîmple chiar curînd, totuşi n-o să scap degrabă de frica că voi fi

Ce faci în faţa valului?

îl înfrunţi, dacă n-ai avut minte şi ocazia să-l eviţi.
Poza e făcută recent, de soră-mea,

Povestea agresării mele, cronologie şi consecinţe

Deseori văd sau doar citesc pe web cum ridică lumea din sprîncene auzind/citind că vreau tot mai mult să emigrez din lagărul de concentrare RM. Probabil li se pare un gest teribilist şi exagerat, mai ales că m-au auzit de atîtea ori cerînd azil politic odată cu asociaţia Hyde Park, mai nou – cu Jurnalul de Chişinău. Acum, spun şi din numele fraţilor Brega că nu mai vrem să fim ostaticii unui regim bolşevic, dictatorial, antidemocratic.

Mai jos voi face o scurtă şi clară cronologie a violării drepturilor mele, ca să fie clar de ce am rezistat doar 10 ani în “patria”

M-am auzit scandînd pe fundalul unei piese hip-hop

Azi am filmat protestul zgomotos mai mult ca reporter, chit că băiatul de la Info-Prim m-a citat cu unul dintre liderii HP, totuşi n-am scandat chiar nimic şi nici n-am fluierat ca toată lumea.
Dar seara mă aud pe web strigînd că