Preferinţele mele au fost altfel

Am făcut parte din juriul festivalului de film Amatorul, ca membru Hyde Park, cineast şi co-autor al ideii de festival.
Iniţial am fost unul din trei care au selectat din 68 de filme un program de 3-4 ore de proiecţie. Apoi la proiecţia finală am ales alături de alţi patru-cinci cetăţeni, majoritatea membri HP şi ei, 9 pelicule care au împărţit 11 premii consistente (de peste 1000 de dolari).
Rezultatele finale le puteţi vedea pe pagina de prezentare a festivalului Curaj.TV/amatorul sau pe Curaj.MD, dar aici am vrut să-mi exprim opinia separată: preferatul meu a fost acest film,
Video: Curaj.TV
surprinzător de viu, optimist şi proaspăt, sau aş fi dat un premiu mare acestuia:
Video: Curaj.TV
Şi ultimul film al lui Nicu Calcea a fost printre favoriţii mei, dar Îndogmaţia a avut norocul să placă şi altora, deci a avut un premiu de la unul dintre sponsorii civici.
Mîine dimineaţă sunt invitat la Jurnal TV, poate voi avea ocazia să explic de ce cred eu că prefer mai nou filmele joviale şi am fost surprins că o mărturie dureroasă despre tortură a luat premiul mare, dacă nu, voi reveni poate la subiect pe acest blog, cu o nouă notă de jurnal…

10 Răspunsuri

  1. SĂRBĂTORILE…ALE NOASTRE, ALE LOR.
    Motto: Vai de cei proşti!
    /iu tsu, Parafraze/

    Nu-mi place să mint şi sunt nevoit să recunosc că 9 mai a fost sărbătorită la nivel pretutindeni: la Moscova dar şi la Chişinău. Marea de masă de la Memorial chiar m-a impresionat, nu am anticipat asemeni amploare. Marea de steaguri, diferite de drapelul de stat, la fel este ceva semnificativ, prevestitor de nişte schimbări radicale. Lesne de prevăzut: ei vor sărbători şi 28 iunie cu acelaşi fast. Ruşii şi-au sărbătorit eroii. Şi slavă lor că îi au şi nu-i uită.
    Am prăznuit şi noi oleacă în mai: 1 mai, ca Armindeni, cu vin roşu şi miel dar mai ales 6 mai – Podul de flori./ un gazetăraş tînăr zicea cu flori/. Sărbătoarea ne caracterizează: este curat simbolică. Unii /fra Iura / zicea atunci că trebuie unire, nu joaca de-a podurile. Alţii /iu tsu/ erau pe o poziţie ignobilă – cea a independenţei. Dar dacă se făcea de la 1990 încoace Independenţa, apoi şi unirea şi integrarea se făceau în regim automat. La noi eroii sunt de paie, iar tinichelele se dau celora care au fugit dintro tabără în alta /Tănase, Bogatu etc – care-i meritul lor?/ Păperea mea.
    Trec la supărarea mea. Dlor istorici, politicieni, etc! Noi am avut lupte şi victorii adevărate în anul de graţie 1989 în afara Marii Adunări Naţionale.
    De ce nu le comemorăm? Răspunsul e simplu: la acele evenimente nu au participat «eroii! Vieru, Hadîrcă, Daibîja, Teleleu etc.
    Da la podul de flori cu cele trei componente sacre /nu le mai pomenesc, mi-e ruşine/ ei au fost prezenţi. Lipsă totală de obrazla Laie care publică în ziarul său osanale aiurite la adresa sa. Unica impresie a mea: mare lichea mai e cîte un român! Cum îi pupau pe soţii Ceao! Şi azi caută alte locuri de pupat. Perversiune, cu alte cuvinte. Iar cititorul «elevat» înghite şi conchide: mare erou e Laie-al nostru, Bîckianul! Mare de tot.
    Închei turceşte.
    Halal, tovarăşi moldoveni, halal.
    Iurie Ţurcanu
    PiS. Este şi un răspuns date javre-i ce punea în discuţie eroismul meu. După lătrat îi cunosc stăpînul. E tolea Şalaru. N-ai să fii erou naţional, îmi spunea el… Ulterior şi cei de la KGB mi-au făcut avertismentul. Căci lista cu eroi era dintru început gata.
    Mi-am dorit să fiu erou? Poate. Dar la sigur e, că am dorit să le arăt moldovenilor cum trebuie de luptat. Dar şi străinilor, că şi mpldovenii sunt oameni, adică şi eroi pot fi. Ce iluzii!

  2. Super filmulet

  3. Sub cine
    Ar fi mai bine?

    Veşnica întrebare a moldoveanului /românului. Începcu o poezioară de iu tsu, anno 1997, cînd semilunatecul Daibîja aiurea în ziarul său cu tema «A fost Eminescu cecen?». Replica a fost:
    Strigarea unei semilunatice din Basarabia Moldavă
    Foaie verde, băbăluci
    Tare bine-a fost sub turci!

    Foaie verde, buruieni
    Bine-ar fi şi sub ceceni!

    Aşi putea începe cu Train, dar nu o fac, o iau de la Ştefan, de fapt de la perioada ce a urmat morţii sale. Şi dau exemplul de referinţă a modului în care ortodocsia ne-a stricat şi istoria şi istoriografia.
    Scrie la Ureche, cronicarul, cum că Ştefan pe pat de moarte a sugerat închinarea la turci. Nu sunt specialist, dar am dovezi că textul cu pricina a fost adăugat ulterior de către cucernicii monahi.
    Iar adevărul este altul, precum urmează. După căderea Constantinopolului /1453/, grecii rămaşi în viaţă şi-au revenit./Vezi N. Vornicescu/. Au întrat în slujbă la turci ca dragomani, dar nu numai. Respectiv şi biserica, în interesul căreea era rămînerea Principatelor sub turci. Dar de fapt sub fanarioţi; mai întîi biserica apoi şi statul. Şi această ticăloşie a trădării se pune în capul viteazului Ştefan, pentru care închinarea la oricine era de neacceptat. Şi minciuna o reiterează istoricii, politicienii, chiar şi «romancierul» Daibîja, care a scris şi el despre măritul Voievod. Se putea altfel? De unde a furat textul e altă problemă…
    A urmat închinarea la ruşi, apoi…nu fac istorie, nu e jobul meu.
    La realitate. Azi tot aşa se formulează problema, fiindcă nu am evoluat. Şi evenimentele recente /8 mai/ ne arată că se produce o trecere din vectorul vestic în cel estic /folosesc limbajul unui banc cunoscut/ şi că biserica este cîrmaciul în noua direcţie, veche de fapt.
    Unii cîntă şi altfel:
    Foaie verde, doi bostani
    Bine-i sub americani!

    Dar în final vor cînta toţi /toate mai ales/:
    Foaie verede chipăruşi
    Cel mai bine e sub ruşi!
    Iurie Ţurcanu

  4. Religia ca afacere

    Asta este ceea ce la noi se chiamă Biserică Ortodocsă. Pe de o parte afacere a preoţilor şi călugărilor, pe de alta bigotismul generalizat al enoriaşilor, turmei. Este o schemă şi trebuie luată ca atare. Excepţiile nu se exclud.
    Demult BO nu mai este pentru popor, ci invers, a devenit o instituţie cu interese proprii, dar care foloseşte turma /ăsta-i limbajul lor/. Şi situaţia nu e nouă, precum se pretinde: citiţi Popa Duhu de Ion Creangă, care a cunoscut bine situaţia. Ceea ce cunoaştem noi încape şi în definiţia eminesciană /»…o frază inventată, ca cu a ei putere să vă aţie-n jug»/.
    Este o instituţie care botează, cunună, prohodeşte. Care, însă nu asigură viaţa şi viaţa din plin. După acelaşi Mi Emi biserica trebuie să ne înveţe nu doar rostul morţii, dar şi cel al vieţii. /…voi să mă învăţ ca viaţa preţ să aibă şi moartea să-aibă preţ…/.
    Nu pun la îndoială credinţa unui Ciuntu, Cibric, Ghileţchi. Ştiu că sunt şi ei bigoţi în parte, dar în fond sunt afacerişti. La fel şi Pasat.
    Despre asta de fapt e vorba – iniţiativa sa; vede toată lumea că e afacere politică /dar alte dividende vor urma/, dar nu o vom putea opri, fiindcă este afcere pusă bine la punct, un scenariu, care ar putea fi legat de cel al zilei de 7 aprilie. Cu cine se va asocia Pasat? – este intriga sezonului electoral ce va să vină. Cu Lupu e cel mai probabil, Ghileţchi ar putea fi neglijat…
    Ortodocsia ca obiect de studiu este şi o sfidare la adresa societăţii, o mare obrăznicie simplu spus. Muntele, copilaşii adică, nu vin la Mohamed /biserică/ şi iată ceata în negru porneşte la asaltul muntelui. Vom şti să ne apărăm generaţiile ce vin? Puţin probabil.
    Biserica, din păcate, nu şi-a însuşit lecţiile de istorie proprie. Colaborarea cu statul i-a adus mari prejudicii. În Rusia ea se face vinovată de dezmăţul bolşevic, care a fost şi o reacţie la dezmăţul ortodocsiei în tandem cu autocraţia. Recent, în anumite medii se încearcă reabilitarea lui Stalin ca bun creştin. Circulă filme, cărţi la subiect. La români s-a uitat de colaborarea mai mult ca strînsă a BOR cu legionarii şi regimul Antonescu /nu- fac eu evaluarea/.
    Ce-ar fi să parafrazăm: mai bine ateu decît bigot? Am zis ateu, nu mort, dar se putea şi aşa.
    Pasat ar putea fi şi un înaine mergător al patriarhului Kiril. Vom avea fericirea să-l vedem curînd, ceva înainte de alegeri. Va spune oiţelor şi berbecuţilor de pă Plai cum să voteze: cu cornul, coada, copita…
    Iurie Ţurcanu

  5. 7 aprilie. Verdictul meu.

    S-a clarificat toată lumea: de la Naga nu are rost să mai aşteptăm ceva luninî. De la «organe» – nici atît. Poliţiştii, aşa cum sunt, au şi partea lor bună, spiritul corporativ. O cere profesia; nu poţi merge la operaţie dacă nu ai încredere în coleg, în camarad mai exact. În cazul nostru acest moment pozitiv îşi schimbă sensul în opus. Chiar dacă ancheta îi va dovedi vinovaţi pe unii, ei vor fi absolviţi cel puţin cu motivarea afectului. Poliţiştii, colegii lor, ei personal au fost maltrataţi şi umiliţi ziua de 7 aprilie, iar seara au avut un comportament modificat de cele petrcute ziua. Nu sunt eu avocatul menţilor, al prietenului Gumeniţă în speţă.
    Eu mă limitez la dimineaţa zilei de 7. Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă? Nu totdeauna.Am fost martorul marşului de la ora 10 a tinerilor de la USM spre PMAN. Am rămas profund emoţionat: atîta lume frumoasă; băieţi şi fete — bine dispuşi, veseli, paşnici.
    Apoi am fost în zona Parlamentului la 11. Situaţia era deja alta, apăruse încrîncenarea în acţiuni, grimase pe chipuri. Experienţa anului 1989 mi-a folosit la diagnosticarea imediată a situaţiei: vor urma provocările. Şi disperarea mea: nimeni din «lideri», care să le contracareze. Ulterior, aproape de 12 l-am văzut pe N. Dabija, aşteptînd răbdător ceva…Am înţeles că mulţi gazetari erau în vîltoarea evenimentelor.
    Nu ştiu exact cînd a încercat Dorin şi alţii să stngă «focul», atunci cînd deja era tîrziu.
    Trec la fond.
    1) Teleleu Tănase. El a fost cel care a profeţit data revoluţiei — 7 aprilie, chemînd totodată la actul de dărîmare a comunismului. Un chinez /iu tsu / l-a analogat cu profetul din vechime Elisei, care era chel şi atunci cînd copiii l-au luat la rîs el a chemat urşii peste ei. Profetul chelbos Tănase a trimis copiii spre urşi şi mulţi dintre ei au pătimit. Nu şi copilaşul Al Tănase oglî, devenit ministru!
    2) Dorin Chirtoacă. În calitate de primar al Chişinăului trebuia să ştie că în centru se adună lume multă şi ar fi trebuit oricum să fie nu doar la curent, dar şi la loc — io cerea funcţia de serviciu.
    3) Mihai Ghimpu, Dorin Chirtoacă, Ana-Tolea Şalaru, Ioin Hadîrcă ca lideri ai PL aveau datoria să iasă la susţinătorii lor tineri, să-i îndrume, să-i păzească de excese. Cunosc comportamentul lui Mişu, Vanea şi Tolea de la 1989, nu m-am mirat de faptul că le-a fost în mînecă de tineri. Nepoţii nu erau în stradă, ei se pregăteau de preluarea jilţurilor; ei la fel.
    4) Cei de la AMN au desigur vină mare. Toată logoreia electorală la ei a fost centrată pe căderea comunismului, pe revoluţia de la 7 aprilie.
    Mare e ticăloşia: ceea ce puteau ei face ca politicieni şi nu au făcut, adică scoaterea legală a PCRM de la guvernare /la 2005, dar nu numai/, au pus pe umerii tineri, care cu pietre au încercat să scape de năluca materializată a comunismului.
    5) Concret — Leonea Bujor. L-am văzut la ora 8 seara. I-am zis: mergeţi, dle şi luaţi tinerii de la Parlament şi Preşedinţie — vor pătimi. Mi-a răspuns, pe ton obraznic: Da ce, eu i-am trimis? Dumneata, i-ai trimis. /adică eu, iu tsu/
    Desigur dosarele mele sunt pur virtuale. Dar verdictul este clar: SUNTEŢI MUSIILOR MARI TICĂLOŞI.
    HALAL, vouă!
    Şi să le aduc aminte, că orice ticăloşie îşi va avea răsplata pe măsură.
    Iurie Ţurcanu

    PiS. Cele spuse despre poliţişti sunt valabile şi pentru judecători, procurori, avocaţi. Începînd cu prima guvernare ghimpată /1990-94/ aceste ghildii au devenit total corupte, membrii lor alcătuind grosul clasei de mijloc. Poate e cazul să amintesc, că la finele anului 1993 Hadîrcă, Ghimpu, Matei /monstruoasa troică/ s-au retras în favoarea lui Lucinschi li a tovarăşilor săi. Dar asta este alt dosar!
    PiiS. Cei de la PD nu au materiale suficiente la mine. Ca să nu să zică că sunt părtinitor. Lupu are multe de spus, dar cine să-l tragă de limbă?

  6. Verdictul meu…
    Motto: Dorică, Dorică
    Tînăr primărică.
    /iu tsu, parafraza la «Măriţă, Măriţă tînără fetiţă/
    1) Dorin Chirtoacă mai are şi un dosar real. Lesne poate fi învinuit în moartea lui Boboc. Anume la ora 20 /7 apr/ el a declarat în public: «Cu căderea nopţii poliţia ne va ataca. Nu plecăm din Piaţă». Şi el a plecat, dar Boboc i-a dat ascultare, a rămas pentru a pătimi.
    Este cazul să amintesc javrelor ce m-au lătrat pentru «Faptele ghimpilor»: eu reproduc nişte istorii adevărate, precum este şi cea cu Dorin şi nimeni nu mă va putea lipsi de memorie. În cazul cu Gheorghe Ghimpu precizez: toată lumea a jurat că nu va mai vorbi ruseşte, iar Gheorghe a călcat jurămîntul. Aşa-s ghimpii, iresponsabili, nu dau socoteală de ceea ce vorbesc, promit. Politicieni sadea! E timpul să se înţeleagă esenţa lor de flecari.
    Părerea mea: Şmecherul Urechian cu intenţie l-a promovat pe Mihai Ghimpu aşa de sus, anume pentru ai da şansa să se compromită total. Concomitent el compromite o idee.
    2)Cazul Cheianu C. Nu e penal, nici virtual chiar. Nici ştiu cum să-l cataloghez. Revine recent cu vechea idee: Erau necesari doar cîţiva poliţişti pentru a opri devastarea clădirilor de stat. Nu este naivitate…Este de fapt spus aici altceva: ce bine ar fi fost, dacă se mergea pe scenariul «nostru». Poliţia dă în tineri, curge ceva sînge, etc. Orice reacţie a poliţiei ar fi declanşat înverşunare din partea mulţimii neorganizate, chiar în lipsa provocatorilor. Lib-demii au crezut că aşa va fi. Guvernarea s-a pregătit serios de momentul care era afişat de cîteva luni, a stat în faţa acestei situaţii cu un scenariu solid. Şi cine-i de vină? «Ai noştri» că sunt proşti şi ticăloşi pă de asupra, sau comuniştii care au ştiut cum să iasă învingători şi în această confruntare de principiu.
    Problema e că omul o face şi pe istoriograful. Datorită lui anul 89 este al golanilor /din gaşca sa/. Prostii pe măsură vor rămîne de la el şi referitor la 2009, aprilie, 7. Asta încerc să contracarez eu.
    La fapt divers – Transnistria. V Osipor colindă lumea şi e pe toate posturile de radio cu mesaj pozitiv. Ce minciună! Săptămîna viitoare Medvedev cu Ianukovici vor pune la cale ţara Transnistriei. Ce vom zice « u razbitovo corîta»? Apropo, Lavrov ne revendică deschis. Parteneriatul estic e pe agenda tratativelor F Rusă-UE.

    Iurie Ţurcanu

  7. Asta nu ati inteles! O schimbare nu se face cu remanierea remanierilor,ci cu o schimbare radicala,venita din substratul si baza societatii!

  8. Javrelor mele
    Motto: Ghimpu e neam cu spinu, şteapu… Dar şi cu ţeapa. Păzea!
    /iu tsu/

    E uşor să aperi o ticăloşie, care nu te atinge. A murit un careva Boboc. Şi regretul livăralilor este că doar unu. Ia să fi fost 70-80, ca-n alte părţi! Adică să fi fost după planul lor prost şi calculat doar cu două mişcări în anticipare. Şi javrele i-ar fi desculpat tot atît de uşor.
    Pentru javre şi măgari repet. Dorică a zis /7 aprilie ora 20/: nu plecăm din piaţă, dar a plecat. Boboc i-a dat crezare şi a pătimit. E vinovat /din punc de vedere moral/? Eu zic – DA. Unde erau «liderii» la ora sacrificiului său? Unii chefuiau, fiindcă pentru ei era victorie. Mandat, incendierea clădirilor, atenţia massmedia globale…
    Cunosc /nu din spuse/ atitudinea lui Şalaru, Hadîrcă, Ghimpu şi alţi livărali faţă de ceea ce se numeşte popor. E o poziţie ticăloasă; şi prostia moldovenilor e cea care rabdă grandomania neîntemeiată a lor.
    Sunt mediocrităţi, de aceea şi aşteaptă sacrificiul altora. Adevăraţii poeţi şi bărbaţi /Poetoefi, Byron / au mers la război, au murit pe cîmpul de luptă. Ai noştri îi încurajează pe alţii să moară pentru ei.
    Nu mă miră poziţia javrelor anonime: asta-i jobul lor – să latre. Eventual şi să muşte…
    Diverse. Agrămăţie la Vox Basaraborum. V. Saharneanu în discuţie cu în sfîrşit deputatul Oazu Nantoi, vorbind despre 9 mai la Mosk /că despre ce altceva avem noi a discuta?/ a afirmat de două ori: «ruşii şi-au epatat puterea». Am crezut iniţial că e vorba de nivelul meu de înţelegere, dar ulterior am înţeles, voia să zică etalat. Oazicu nu a intervenit, să nu fi observat?
    După Sahăr a ieşit la microfon Harasîm /aşa se zice la mine în sat nu Gherasim ca la Chişinău/. L-a apostrofat rău pe un ţăran care spusese un adevăr ( n-a să iasă nică…). Pentru ca ulterior să-şi arate erudiţia: «Niht ferştein». Şi eu nu înţeleg nimic din atitudinea acestuia care îşi rîde de prostia altora nu de a sa.
    Iurie Ţurcanu
    PiS. Au şi românii un istoric necorupt, credibil – Radu Giuvara. El zice că Basarabii ar fi fost cumani. Eu ştiu că cei de la Vox Basa sunt nişte tătari. Şi sunt periculoşi ca atare.

  9. NEAGU DJUVARA E PECENEG SI CUMAN,NU POPORUL ROMAN!

  10. NEAGU DJUVARA E LIDER AL MARII LOJI NATIONALE A ROMANIEI,MASONERIA OCULTA SECRETA,SI ASANUMITA DISCRETA!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: