Am fost invitat azi la emisiunea Probleme la mansardă, am ajutat cu ce-am putut, n-am filmat chiar totul, înregistrarea audio e pe situl http://www.guerrillaradio.ro în ora a doua
În scurta mea vacanță portugheză mi-am vizitat rudele și m-am întîlnit cu prieteni, cunoscuți. Pedro e soțul Nadiei Oliveira, emigrantă din Republica Moldova. Ambii sunt artiști, așa că ne-am înțeles de minune. Cu el am vîslit la patru mîini, cu ea am filmat la două aparate această aventură în golful Portinho, lîngă Setubal
De două luni şi aproape două săptămîni sunt de gardă la Gara de Nord şi ajut persoanele refugiate să-şi găsească un loc de trai, bilete mai departe, mîncare, apă, etc. Ieri dimineaţă am dat peste două vîrstnice, care călătoreau împreună, se ajutau, chiar dacă nu erau aceeaşi familie. Doreau să ajungă în Germania, unde, se pare, au rude, probabil, tot refugiate. Întîi am mers la sala 1 de aşteptare, pentru că e mai aproape de peroane şi e singura cu toaletă, chiar dacă panoul informativ nu funcţionează, doar acolo din toate cele 4 săli destinate refugiaţilor. Apoi am mers să luăm bilete, dar, cum ele n-aveau sau nu foloseau carduri bancare, am oprit să schimbăm bani, că biletele pentru aşa categorie de călători sunt gratis, dar se plăteşte cîte minim 3 euro pentru fiecare loc, un fel de taxă internaţională de rezervare. Ambele au vrut loc la cuşetă, care costă 14 euro, aşa că au scos ambele cîte o bancnotă de 50. Le-am zis să pregătească şi actele de identitate, că în România nu poţi schimba altfel valută. Le-am mai propus să schimbe doar una 30 de euro, să cumpere două bilete, apoi, în Occident, vor rezolva ele cu datoria, că vor avea bani mărunţi. N-au vrut şi s-au apropiat pe rînd de ghişeu. Eu m-am luat cu alţi refugiaţi, cînd ai veste verde sau portocalie eşti reperat periodic şi întrebat de una, de alta. Cînd am revenit la Exchange, casieriţa deja număra banii, am întrebat dacă schimbă 15 euro şi ea a negat, cică nu i s-a spus nimic. Întreb de ucrainene dacă au spus, ele mă asigură că da, au spus ”peatnadţat evro”. Le-am explicat că aici lumea nu ştie nici ruseşte, nici ucraineşte, deci, trebuie arătat pe degete sau scris pe hîrtie dacă nu ştii nici engleza, nici româna. Părea că au înţeles.
Azi e ziua internaţională a romilor şi la Bucureşti au avut loc evenimente culturale, politice, sociale cu această ocazie. La unul dintre ele am asistat şi eu. Iată ce am filmat ca fiind cel mai important
În timp ce ruşii trimiteau o echipă de filmare pe staţia orbitală, ca să mai bifeze ceva la care ar fi fost primii, România organiza a şaptea ediţie a Zilelor Filmului Românesc în stînga Prutului. Aş fi scris …la Chişinău, însă deja al doilea an au loc proiecţii şi în alte localităţi din Republica Moldova, dar nu cu toate cele 30 de filme, şi nu cu atît de multă lume în sală.
Cifra poate fi impresionantă, probabil, deloc întîmplătoare, anul acesta se împlinesc 30 de ani de la destrămarea Uniunii Sovietice şi proclamarea independenţei fostei republici unionale. Totuşi numai jumătate erau lungmetraje, toate de ficţiune, celelalte fiind scurtmetraje din arhiva UNATC, prima şi cea mai importantă şcoală de film (şi teatru) din spaţiul românesc.
Am participat azi dimineaţă la un eveniment online organizat de PVE, formaţiunea cu care am candidat la ultimele alegeri pentru Parlamentul de la Chişinău.
Mi-a trecut un gînd prin cap după ce am riscat să traversez pe bicicletă o intersecție cu semaforul defect și plintă de mașini grăbite în Drumul Taberei, București
Nu doar în capitală e problema asta, şi la Peresecina, Orhei, pe drumul local care trece prin faţa primăriei e şuvoi de apă pe timpul ploilor, şi grămezi de prundiş, nisip, bolovani
Mai mult decît întervenţia brutală, fizică şi ameninţările celor 3 bărbaţi m-a durut complicitatea femeilor care ţipau la mine că le deranjez, că le tulbur liniştea 😦
Azi eram pe jos pe la fostul cinema Gaudeamus şi am observat cît de încet se mişcă traficul pe Pantelimon Halipp, Ismail şi străzile adiacente din centrul capitalei. Am zis că asta e nu e viaţă, ci chin
Condamnăm hotărît abuzul de la Procuratura Generală, unde paza i-a interzis colegului nostru, Oleg Brega, editor Curaj.TV, să se afle şi să filmeze în holul instituţiei. Incidentul a avut loc miercuri dimineaţă, după ce Brega a mers să documenteze un caz de evacuare violentă a unei femei – justiţiabile, dar şi protestul unui cuplu revoltat. Doi bărbaţi în haine civile şi unul în uniformă de Pază de stat l-au somat să iasă afară şi să nu filmeze, apoi chiar l-au forţat în mod ilegal.
Am fost invitat pe lista verde, împreună cu alte persoane integre, curajoase şi am decis să renunţ ala candidatura mea ca independent. Sper să vină vremuri mai bune. Depinde şi de noi, dacă numai aşteptăm schimbarea, s-ar putea să nu ne placă
Am fost primul, la prima oră care a cerut la CEC liste de semnături pentru a candida independent. Deja la ora 9,45 eram la locul vechi de peste drum de Sala cu orgă şi Primăria Chişinău unde am stat pînă după 6 seara. În 8 complete de muncă am strîns vreo 50 de semnături din Chişinău şi multe localităţi diferite.
Cei de la #Bullitics mi-au cerut să răspund la ancheta lor, eu am cerut să înregistrez interviul. Acum puteți compara varianta de 12 minute cu asta, un pic mai lungă https://lnk.bio/O9tM
Am fost în direct în grupul de facebook Microfonul Liber cît timp așteptam colegul să i-asă de la vaccinare. Pornisem doar la pedalare civică de week-end, dar, pentru că avea buletinul românesc la el, l-am convins să trecem pe la un centru de vaccinare unde se poate administra o doză gratuită de vaccin anti-covid dacă n-ai fost bolnav recent
E prima dacă cînd particip la o astfel de ședință la primăria capitalei, pînă acum nu aveam voie să intrăm în incintă, nici la ședințe de consiliu, nici cu altă treabă. Azi m-au lăsat și îndrumat spre mansardă. Acolo erau 14 persoane la o masă, cu măști, dar, totuși, prea mulți, prea înghesuiți.
Lansez un nou proiect. Voi filma în intersecții cu camera mea veche de 11 ani, mai ales polițai și alți funcționari de stat. Ar fi minunat dacă și alți demnitari sau angajați la buget ar fi obligați să aibă uniforme și mașini cu numere speciale 😉
Doar cîteva minute am zăbovit în intersecția aglomerată între strada Brașov, 1 mai și Drumul Taberei din București ca să constat că anume cei cu uniforme de poliție locală, armată, poliție națională ignoră prevederile legale despre protecție împotriva noului coronavirus.
În fond, e o idee bună să fie arborate drapelele de stat pe biserici, chiar dacă nu le putem numi instituţii de cultură, aşa cum prevede legea despre drapelul de stat din RM ( https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=48702&lang=ro ), aceste edificii sunt de cult şi acolo se propagă multă ură Imaginaţi-vă că mia de locaşe subordonate Patriarhiei Moscovei vor avea afişate tricolorul rusesc, abia atunci enoriaşii vor înţelege (poate) că se duc să se spovedească/împărtăşească/roage la nişte misiuni de influenţă pravoslavnică de peste hotare! Aici avem biserica de peste de drum de casa Zinaidei Greceanîi, sunt afişate două tricoloare, unul e fără stemă, deci, probabil, e drapelul de stat al României (sau al Chad-ului, Andorrei), deci, putem deduce că lucrătorii bisericii sunt şi cetăţeni străini, sau că în construcţia locaşului s-au băgat bani publici din România.
Salutare, alegerile locale au fost prima mea experiență electorală în România, acum urmează cele parlamentare, pe 6 decembrie 2020. Dacă ai vrut să te implici, dar erai departe, acum poți s-o faci de oriunde din lume cu condiția să ai 18 ani și un act de identitate românesc.
Descarcă de aici formularul cu tabel, introdu datele tale pe primul rînd, colectează astfel de date de la rude, prieteni, cunoscuți, și, pe la mijloc de octombrie, te rugăm să ni le trimiți în România sau la filiala Partidului Verde din diaspora http://www.Verzii.ro
Sunt lider interimar la filiala de sector 5 a Partidului Verde din România, încerc să candidez pe listele verzi la alegeri locale, poate chiar la funcția de primar. Acum adunăm semnături, avem termen pînă pe 18 august să acumulăm 1300 de semnături valabile. Nu-i deloc ușor avînd în vedere tensiunea sanitară și teama oamenilor de a se apropia .
Provincial.Md m-a tras de limbă despre atul de baștină și soarta provinciei. Am răspuns, dacă vor publica, o să bag aici și link, ca să vedeți ce a rămas din părerile mele 😉
Cât de des reveniți în localitatea de baștină? Care este aceasta?
Ajung cît pot de des la Pepeni, Sîngerei, de unde am plecat în toamna lui 1991, dar cel puțin o dată pe lună îmi fac timp să merg ”acasă”. Mai dificil e cînd sunt departe sau e vreme de pandemie, totuși, abia aștept să ajung la cireșe, căpșune, sau măcar să mai iau din nucile adunate astă toamnă, din mustul pus în borcane și care mă așteaptă cuminte în beciul părinților.
ILiuHa BrO e fericit că are 10 K abonați pe canal și a făcut chef cu familia extinsă, chiar dacă e carantină și stare de urgență în legătură cu pandemia de COVID-19. La ora cînd el serba, în lume era aproape un milion de îmbolnăviri, mai bine de 35 de mii de oameni muriseră, chiar și în Moldova avem confirmate 250 de îmbolnăviri și 2 decese.
Și săptămîna trecută Ilie a mers la cineva în vizită ca să facă ”content”, ceea ce nu era o necesitate vitală pentru că și el, și familia lui au din ce trăi. și ar putea sta auto-izolați chiar și ani buni.
.:EU:. ziar personal de O.Brega 