Părere despre planetă

Am cuvîntat (nu cîntat şi nici dansat) la un festival rock

Îşi mai aminteşte cineva anul 2007 şi festivalul LIVE NO LIES?

Am terminat masteratul la Iaşi

Dacă pentru facultate mi-au trebuit 14 ani să văd licenţa (am învăţat patru ani la Bucureşti şi alţi patru la Chişinău, începînd în 1992 şi terminînd studiile în 2006), apoi masteratul l-am terminat într-un termen record – 5 ani!
Am ales Iaşii, ca să fie mai aproape, să nu mă rup prea tare de activităţile mele din Hyde Park, dar şi pentru că am vrut să văd de aproape şi un alt oraş decît cele două capitale româneşti în care am învăţat şi trăit mai mult timp. Am mers la Cuza pentru că avea la facultatea de filozofie specialitatea oratorie, numai că eram doar doi studenţi, şi nu s-a mai ţinut acel curs. Deci a trebuit să aleg altceva. A fost să fie „Studii europene de integrare şi securitate”. Cineva dintre profesori spunea că e o specializare anacronică, România fiind deja din 2007 admisă în clubul statelor europene stabile, prospere, democratice. Dar am observat că şi anul ăsta se face admiterea la aceeaşi facultate şi specializare, semn că mai continuă procesul de integrare şi sunt necesari astfel de specialişti ţării, sau că lucrurile se schimbă foarte greu într-o curiculă academică…
Nu aveam bursă, dar nici taxă nu plăteam, am fost acceptat la studii subvenţionate de statul român, deci am avut şi eu

Mi-am luat electro-bicicletă

În prima zi am fost dezamăgit, că m-a costat mai mult decît mă aşteptam, cam tot venitul meu lunar, şi am ajuns cu ea de la circ pînă acasă obosit, transpirat… Dar a doua zi, după ce am înălţat şaua, apoi am încărcat bateria de la priză şi am ajuns

Acum 3 ani intram la zdup pentru 3 zile, nemeritat…

După un protest paşnic suprimat violent de poliţie (cu înscenarea unei provocări, coordonată de însuşi Iacob Gumeniţă, vicecomisarul capitalei, la 30 aprilie, în faţa Palatului Naţional, vezi: http://curaj.tv/no-comment/despre-abuzurile-politiei-la-chisinau/ ), după ce am stat 40 de ore în condiţii inumane închişi la CPs Buiucani, operaţie coordonată de vicecomisarul sectorului, Rodion Budeanu, după un simulacru de proces, jucat în faţa presei de către judecătorul Mihail Diaconu, am fost condamnat la 3 zile de arest administrativ. degeaba am scris imediat cerere de apel, poliţia a insistat să mă încarcereze. Am ieşit abia pe 10 mai 2008 de la izolatorul CGP, de pe str. Tighina 6, unde am fost maltratat, ţinut în condiţii inumane şi degradante în ultima celulă pe coridor la dreapta (sub geamurile cantinei studenţeşti, unde se cînta ca la nuntă, sau ca la 9 mai, a eliberare), cu alţi 6 cetăţeni amărîţi, care nici nu încăpeau toţi la rînd pe laviţa de lemn, unul dormea la picioare…
Am scris la procuratură şi MAI că am fost abuzat, dar toţi au strîns din umeri. Am cerut în instanţă despăgubiri de la stat pentru încălcarea drepturilor şi în 2,5 ani de procese am obţinut

Cică de la ei a pornit totul…

Aşa scrie, nu? Original

Am scris la poliţie două demersuri

Reclam două persoane diferite, dar le bag într-un singur mesaj, nu doar pentru că m-am ciocnit cu ele simultan şi le dau pe mîna „organelor” în aceeaşi zi, ci şi pentru că ambele-mi par la fel de iresponsabile.

Comisariatului de Poliţie Centru, mun. Chişinău

Prin prezenta vreau să reclam comportamentul ilegal şi periculos al cetăţeanului Valeriu Ciobanu, născut la Corjova, Dubăsari, acum domicialiat în Chişinău.
În noaptea de 22 spre 23 aprilie 2011, aproximativ la ora 0,40 am fost sunat în direct la emisiunea Inamicul Public de la Jurnal TV, al cărei prezentator sunt, şi ameninţat prima dată de cel care s-a prezentat

Credeţi şi nu citiţi Biblia, să nu vă îngroziţi! ;-)

Am primit pilda asta de la un prieten internaut şi o reproduc întreagă fără să o verific în cartea considerată de unii sfîntă. Am avut recent o astfel de tentativă şi m-am speriat de ce scrie acolo. Deci povestea de mai jos, poate pe undeva exagerată, pare să fie toată inspirată din acel monument de sălbăticie şi cruzime – BIBLIA.
Aş fi recunoscător celor care îmi vor trimite astfel de texte şi în română sau engleză. Lecturi relaxate! 😉

Президент США, Джорж Буш, как известно, черпает свое вдохновение из Библии. „Иисус – мой самый любимый философ”, заявил Буш однажды. К примеру, американский президент выступает против брака между гомосексуалистами, так как сама Библия не

Cine vrea aşa job?

Şoferul s-a mirat că iar nimereşte la roşu. Cică lucrează de dimineaţă şi deja a zecea oară găseşte semaforul de la stadionul Dinamo în poziţie de roşu. Era trecut de ora unu noaptea şi m-am îngrozit că aş fi putut să am aşa loc de muncă, la care să ies cu noaptea în cap şi de la care să mă întorc acasă a doua zi dimineaţă, iar acolo să fac mereu acelaşi lucru, şi să observ a cîta oară semaforul arată aceeaşi culoare…
Mi s-a făcut milă de el, chiar dacă e printre puţinii simpatici dintre şoferii de taxi, unul care mă duce ades acasă şi ţine minte unde stau, chit că a mai dus şi adus între timp zeci şi sute de pasageri ca mine. Chiar la aceeaşi firmă de taximetrie

Îmi pare rău că guvernanţii scot cu forţa tinerii la activităţi pretins voluntare

Se pare că politicianul creştin-dwemocrat avea dreptate, e foarte politizată această acţiune şi a rămas foarte puţin ecologism voluntar în ea
Vezi cine a făcut curăţenia de probă la

Am trimis la Privesc.Eu o cerere prealabilă

CERERE PREALABILĂ

În baza Legii nr. 64 din 23.04.2010 cu privire la libertatea de exprimare

Stimate dl Eșanu,

Cu referire la schimbul de replici și opinii între vizitatorii sitului Dvs http://www.privesc.eu la transmiterea în direct a conferinței de presă a Asociaţiei GENDERDOC –M ”Prezentarea rezultatelor proiectului PRECIS” (http://www.privesc.eu/Arhiva/3230/Asociatia-Gender-DOC–Prezentarea-rezultatelor-proiectului-PRECIS), și avînd la bază prevederile articolelor 1, 2, 3 alin (3) și alin (5), 7 alin (5), 10 alin (1) și 15 din Legea nr. 64 din 23.04.2010 cu privire la libertatea de exprimare, vă cer: 

Unii deja vor să îngroape acest sindicat

O dată în viaţă am vrut să fac şi eu parte conştient dintr-un sindicat liber, şi atunci am descoperit că nu se poate…

Chiar dacă a apărut în octombrie 2009 şi a fost recunoscut de patronat abia după vreo 15 luni, unii deja se grăbesc să declare mort sindicatul de la Jurnal. Oare

Cum, poliţia e legată cu mafia?

Aveam un telefon, cumpărat la ofertă de la operatorul meu de telefonie mobilă acum mai bine de un an. Pe 18 ianuarie am vorbit ultima dată la el din microbuzul 124, am mers într-o deplasare fără să-l mai am, dar toată ziua rugam prietenii să mă sune: mereu chema dar nu răspundea nimeni, după masă probabil s-a terminat bateria, iar seara, am revenit în oraş, l-am mai căutat pe unde credeam că putea fi, şi am sunat să blochez cartela. La centrală mi-au spus că nu l-a folosit nimeni ca să sune pe banii mei…

A doua zia mi-am luat altul, tot la ofertă şi mi-am luat gîndul de la aparat.

Dar peste 10 zile m-a sunat o duduie să m-anunţe că l-a găsit

Iarăşi despre stema abominabilă a oraşului Soroca

Am intrat azi întîmplător pe situl celei mai cunoscute publicaţii din nord şi am găsit iar în antet chiar aceeaşi stemă înfiorătoare. Le-am scris atunci adresarea următoare:

Oameni buni, chiar nu vedeţi cît de anacronică şi oribilă e stema oraşului, nu vă îngrijorează capul de om înfipt sălbatic în suliţă? Încă nu v-au sesizat nici un etnic tătar, ca să se declare ameninţat de acest simbol abominabil?

De ce o ţineţi în antet, de ce nu cereţi şi primăriei să o schimbe?

… dar pun pariu că „intelectualii” colegi de breaslă vor reacţiona exact ca funcţionarii locali, apărînd capul de tătar în suliţă de argint ca fiind

Scrisoare repetată procuraturii dar şi adresare către ministrul de interne

Către:

• Procuratura Generală
• Ministerul Afacerilor Interne

Am reclamat pe 25 mai 2010 la poliţia Buiucani un caz de intimidare şi deteriorare a camerei video, în timpul unei acţiuni paşnice de protest. Poliţistul Victor Cotilevici mi-a luat o declaraţie şi a cerut acelaşi lucru de la un martor voluntar al incidentului. Peste o vreme m-a direcţionat spre un poliţist de la sec. 1 al aceluiaşi comisariat, căruia i-am mai răspuns la nişte întrebări şi i-am dat înregistrarea video cu agresorul, angajat la Opera Naţională. I-am prezentat şi bonul de casă, dovadă că am cumpărat microfonul distrus cu 1700 MDL.

Dar de atunci n-am primit nicio informaţie despre solicitarea mea de identificare şi tragere la răspundere a cetăţeanului iresponsabil, care mi-a încălcat nişte drepturi fundamentale şi mi-a distrus cu bună intenţie un bun privat, chiar dacă am solicitat în mod repetat şi telefonic de la cancelaria comisariatului.

În schimb am primit la sfîrşit de octombrie o scrisoare de la Procuratura Sectorului Buiucani, prin care procurorul Sergiu Zmeu mă anunţă că la 22 iulie 2010 s-a emis o ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale!

Am scris la PG în noiembrie o nouă plîngere penală, ca să cer explicaţii, dar în ianuarie am primit răspuns de la acelaşi procuror Zmeu, cu o

Am primit aseară acest răvaş cald

N-am mai scris pe blog de-o lună, probabil pentru că mă exprim aproape zilnic cu viu grai la TV sau pe reţelele sociale, şi nu mai simt nevoia confesării, dar iată că am orimit o scrisoare înduioşetoare şi n-am rezistat tentaţiei, o public măcar aici, cu pseudonim:
Salut! Am văzut chiar acum video-ul din acest articol şi doream să-ţi zic că-mi place mult ceea ce faci, îmi pare bine că mai există persoane în Moldova capabile să ia atitudine şi să protesteze atunci când este o problemă. Admir curajul dar şi marea răbdare de care dai dovadă cu fiecare om, mi-a fost destul să văd doar acel video ca să înţeleg câţi oameni cu probleme serioase încearcă să „te înveţe minte” crezând că normalitatea e ceva ce decid doar ei. Ţi-o zic ca să te susţin şi să ştii că sunt şi persoane care sunt de acord cu ceea ce faci şi gândesc la fel. Deşi sunt în străinătate de mulţi ani sper măcar cu asta să-ţi fiu de ajutor(mare lucru nu e, dar, asta e.)
Părerea mea despre religii în general, e că sunt cele mai mari organizaţii criminale legalizate, care se bazează pe nişte basme scrise mii de ani în urmă de ciobeni ce visau cucerirea lumii(ceea ce în parte au şi reuşit cred). N-aş spune că sunt ateu 100%, fiindcă nu exclud total posibilitatea existenţei cuiva superior nouă, m-aş numi mai mult agnostic, ştiu doar că, chiar de ar exista un Dumnezeu, n-ar fi deloc aşa cum e descris în vreo carte sau religie existentă. Şi n-ar impune niciuna din regulile tâmpite de acolo.
E trist să vezi cum în ziua de azi religioşii îşi bagă mereu nasul în chestiuni politice şi vor în fel şi chip să ne controleze viaţa, modul de a gândi, concepţiile despre ce e bine şi ce e rău, etc.
Una din cauzele principale pentru ura faţă de homosexuali e anume religia. Dacă nu ar fi fost ea, faptul că eşti gay sau bisex

Începe luna cu tentaţii gastronomice periculoase

Text pentru Opinia Studenţească, Iaşi

La 8 decembrie 1991 am participat prima dată la alegeri, tocmai împlinisem vîrsta maturităţii şi am obţinut drept de vot. Dar nu pot să spun că am avut de unde alege, era un singur candidat, la primele alegeri prezidenţiale din istoria Republicii Moldova, recent proclamată ca stat independent. În spirit sovietic, socialist, toată lumea mergea la votare, nu la alegeri. Părinţii mei, obosiţi şi plictisiţi de aşa proces, m-au delegat pe mine, primul lor copil major să fac această «datorie faţă de patrie». Era o practică obişnuită să voteze unul pentru mai mulţi, aşa şi eu, la îndemnul părinţilor, am spus că reprezint toată familia şi am primit trei buletine de vot. Pe două le-am ştampilat cum am crezut că trebuie, apoi plasîndu-le în urnă, iar pe unul l-am luat ca amintire.

Este explicabil de ce primul preşedinte, după ce a condus ţara numit de către Sovietul Suprem al RSS Moldova, a fost ales aproape unanim de «popor» cu

Gală compromiţătoare la TVR şi alte cîteva posturi moldoveneşti

Televiziunea Română organizează de aproape un deceniu spectacolul premierii celor mai activi români. La sfîrşit de an. În 2008 a fost pe 8 decembrie, anul trecut chiar pe 14, dar anul acesta s-au grăbit s-o facă pe 27 noiembrie, exact în ajunul alegerilor parlamentare anticipate de la Chişinău şi, parcă întîmplător, anume la data asta au făcut show-ul pan-românesc, sau cel puţin pe ambele maluri ale Prutului, premiind în premieră personalităţi din România şi Republica Moldova.
Ar fi fost o chestie frumoasă, înduioşetoare şi lăudabilă, dacă nu era treaba legată de alegerile de la Chişinău, de Ziua Tăcerii prevăzută de Codul Electoral moldovean, pe care acest spectacol l-a încălcat prin invitarea în studioul de la Chişinău, unde moderator era Cristian Tabără, ba chiar şi poftirea pe scenă a premierului Filat şi a preşedintelui interimar Ghimpu.
Nesimţirea şi intenţia de manipulare a publicului a devenit evidentă, cînd

Am cerut retragerea autorizaţiei pentru ruta 129

Către Primăria Municipiului Chişinău  de la Oleg Brega

M-am adresat în mod repetat administratorului rutei nr. 129 cu mai multe reclamaţii pe comportamentul inadecvat al unor angajaţi ai firmei acestuia. E vorba de şoferul care conduce maşina cu nr. K AG 450. Acesta a fost filmat pe traseu cu muzica dată la maxim în salonul maşinii, iar scaunele din maşină erau amplasate mult prea aproape între ele (distanţa de 15-20 cm), cu încălcare gravă a legislaţiei. Nu am primit nici un răspuns de la administrator, iar şoferul continuă să conducă maşina iresponsabil. Ca el mai sunt unii, filmaţi frecvent şi afişaţi pe situl Curaj.TV la adresa http://curaj.tv/tag/microbuz

Mai mult chiar, unii deja refuză să mai oprească maşina atunci când mă recunosc în staţie. Şoferul de pe

Un bălţean iresponsabil crede că mă poate presa prin Jurnal

Aud că proprietarul firmei reclamate (cabliştii de la mine din sat) face presiuni asupra Jurnal TV ca să mă determine să retrag petiţia-mi recentă de la CCA. E ridicolă metoda lui, şantajîndu-i că nu vor mai retransmite Jurnal TV în vecii vecilor, de parcă aceia ar avea ce pierde, mama nici acum nu mă poate vedea la TV, pentru că ei nu catadicsesc să retransmită Jurnal TV (în schimb dau multe posturi ruseşti indigeste şi Publika, NIT, N4, etc)!
Mai jos aveţi conţinutul petiţiei din care se vede clar că semnez ca cetăţean, nu ca realizator de emisiune la Jurnal, şi deci e cam greu de explicat de ce tembelul se adresează la redacţie. Mă întreb, oare cum a ajuns să aibă licenţa şi să-i fie iertate pînă acum atîtea păcate, cumva tot

O iniţiativă minunată, îndrăzneaţă, dar cam tardivă

Cred că aceste studente curajoase trebuiau să anticipeze gestul descalificant al colegelor, şi să iasă public mai devreme cu astfel de atitudini nu doar ca replică.

Oricum, mă tem că studenţii noştri, nu neapărat de la jurnalism, sunt chiar mai puţin interesaţi şi implicaţi, deci incapabile de ripostă demnă unei eventuale, poate chiar inevitabile dictaturi pe

Am găsit pe net emisiunea cu Sergiu Voloc şi cu mine

Este şi pe situl Publika.md, dar de acolo nu pot intregra embed-codul pe blogurile WP.

L-am găsit, în sfîrşit!

Căutam demult acest video, cînd îl vroiam pentru procurori sau pentru judecată nu dădeam de el, acum l-am găsit întîmplător. Cel mai activ şi violent din film e Nicolae Agarici, poliţist de la SCUT, care m-a agresat şi în august 2007, dar şi pe 8 aprilie 2009 în spatele Guvernului, cînd un grup de bandiţi în civil m-au lipsit de aparatele video, iar el era singurul în uniformă, cu

E prea tare acest spot, chit că Durex e prea tare (şi nu-l folosex)

De asta-l bag şi blogul

Cît o să mai fiu tratat ca nenormal la M1?!

Azi iar am surprins postul public de televiziune agresîndu-mă pentru că nu cred în dumnezeul majoritarilor. Dar confesiunile religioase sunt chestiuni intime, nu temeiuri de discriminare şi marginalizare. Această duduie, în incoştienţa ei (sau cu perfidie drăcească, vedeţi ce coarne are?) ne tot tratează de dimineaţă, apoi şi spre amiază, în reluare, cu doamne-ajută, cu dă doamne, cu servicii divine şi alte calambururi! Ba mai are şi aroganţa să pretindă că firesc şi normal e să-ţi faci cruce şi să te

Zi că nu!

Скажи курению „НЕТ”! (via About…)

Văd că WordPress are un instrument nou. Aşadar, pentru că urmăresc cu atenţie crescîndă şi tot mai mare interes acest blog, pentru că am găsit un text cu care sunt de acord 100%, acum bag prima încercare de reblog :p
Aşadar, nu fumaţi, iar dacă v-a împins păcatul, citiţi sau măcar priviţi acel video şi mai gîndiţi-vă ce faceţi cu viaţa şi sănătoatea voastră, gîndiţi-vă măcar la cei din jur…

Для тех кто курит…ну и не только  для них…  На днях  увидела у друзей в Facebоok ролик, посмотрев, я показала его своему курящему мужу. Увидев его задумчивый взгляд, я подумала, что пора бы создать на блоге акцию "Скажи курению НЕТ!", где буду периодически напоминать своим друзьям и близким о вреде курения. Кстати, никто, полагаю, не ставит под сомнение аксиому "Курение вредит вашему здоровью?". Затасканная, избитая фраза. Но она верна.  По д … Read More

via About…

Am vorbit azi despre patriotism la Publika

M-a invitat prezentatorul emisiunii RePublika, Mihai Fusu, la o dezbatere în studio. N-am fost atent sau nici nu m-au anunţat despre ce e, dar acolo am avut surpriza nu doar să întîlnesc pe scriitorii Beşleagă şi Krasnov, dar şi să fiu întrebat despre PATRIOTISM.
După ce mi-am stors ideile despre acest subiect minat şi searbăd (dacă nu eşti patriot înflăcărat sau politician demagog) am mers înapoi în parcul central, la dezbaterile duminicale organizate de

Mă tentează dansul…

…nu neapărat sau doar Tango

Again and again: Twist in my sobriety

Interviul dat Svetlanei Panţa de la Jurnal de Chişinău

Am vorbit mai mult şi mai sincer-coroziv, dar fata s-a gîndit că pentru prima intervenţie de acest fel va fi prea mult şi a mai ales. Bine…

„Eu sunt inamicul public”

FENOMENUL BREGA // „Spun chestii şocante ca să-l trezesc pe omul nostru, să-l provoc, să-l fac să înceapă a gândi”

Nota Bene! Persoanelor cu valori tradiţionale şi minorilor nu li se recomandă lectura acestui articol.

L-am auzit la protestele din aprilie 2009, îl auzim protestând pe străzile centrale din Chişinău, şi-l vom auzi, de astă dată, în cadrul emisiunii de la Jurnal TV, cu sloganul care vorbeşte de la sine – Inamicul Public. „Eu, dacă depistez o injustiţie, ţip în gura mare”, strigă Oleg Brega. Şi ţipă atât de tare încât este auzit până şi la CEDO, cele patru dosare câştigate confirmă acest lucru. „Un jurnalist a fost agresat de poliţişti. E strigător la CEDO!”, o frază pe care o spune de fiecare dată când depistează o încălcare a drepturilor omului şi o semnalează protestând. Incomod, deranjant, revoltat, gălăgios, vă las pe voi să prelungiți această listă de calificative. El este Oleg Brega – inamicul public, cel care are curajul să le spună lucrurilor pe nume, cel ce îşi exprimă liber opinia şi urăşte oamenii care sunt martorii unor nedreptăţi şi tac.

La cei 36 de ani ai săi, Oleg Brega spune că se simte un om împlinit. „Dacă aş fi scriitor, aş scrie ca Paul Goma romane autobiografice. M-aş povesti pe mine.” Până se apucă Brega de

Publika îmi dă tîrcoale?

Mi-au băgat poza într-un reportaj despre gafele poliţiei, difuzat azi pe canalul Publika TV. N-am înţeles ce legătură are cu reportajul lor nebulos acea imagine de prin 2007, din timpul unui protest la CEC, cînd comisia încă avea sediul la Guvern, şi refuza să înregistreze observatori de la Hyde Park la alegerile locale, totuşi, dacă m-au băgat în seamă, am zis şi eu să întreb publicul, voi înţelegeţi despre ce e ştirea?

Primele imagini video cu Inamicul public

Dacă nu punem la socoteală promo-urile rulate de Jurnal TV, acestea sunt primele imagini video din laboratorul emisiunii, care va fi lansată (sper, că m-am săturat de testări şi simulări) luni seara.
Vă interesează, veţi privi/asculta, veţi