Vladut: Noroc!
Oleg: sal
Vladut: Tu azi ai depus flori?
Oleg: căcat, am depus icre în prezervativ, de ce să distrug bunătate de flori, ori să mă joc cu cele de plastic, n-am altă treabă?
Vladut: asta-i abordarea ta de patriot asupra conflictului Transnistrean?
Oleg: nu-mi pasă! tai poala şi fug de orice urgie. nu pămîntul ne face oameni. şi cei de la polul nord sau din pustiu sunt oameni
Vladut: atunci poate sa cedam casa ta rusilor? daca tie oricum nu-ti pasa, o sa dormi sub Citește în continuare →
Reclamam mai ieri pe acest blog că deciziile Consiliului de Observatori al Companiei TeleRadio Moldova sunt publicate cu o întîrziere de peste o lună, acum ajung să constat că ilegalitatea e şi mai gravă: ei au publicat într-un final procesele-verbale din 6 şi 20 februarie (trunchiate, pentru că n-au avut timp să transcrie şi audierile concurenţilor), chiar şi unele hotărîri adoptate la acele şedinţe, dar nu şi actele emise, sau procesul-verbal (măcar sumar prezentat, la partea decizională) din 5 februarie, cînd s-a ales preşedintele IPNA, şi cînd s-a discutat despre angajarea unui Citește în continuare →
Şi am mers doar să-mi închei conturile cu ei, să iau ultimii bani (că aşa se dau, la contabilitate o parte, şi pe card o altă parte), să iau carnetul de muncă şi să mai predau ce aveam de la ei. Dar m-au văzut chiar de la intrare cerberul bucureştean şi celălalte vasluian. Nu ştiu care, dar pot face o aproximare, a dispus gardianului să mă scoată imediat afară. Nu m-am împotrivit, pentru că tocmai îmi încasasem banii. Dar mă întreb şi îi întreb: Citește în continuare →
Ultima dată, la început de februarie s-au adoptat decizii importante şi acele acte prezintă un mare interes public. Totuşi, dacă intri la TRM.md vezi, pe pagina Consiliului de Observatori, că ultimele documente sunt de acum o lună, din 15 ianuarie.
Oare de ce durează atît de mult, oare Citește în continuare →
precizez, nu e comisia lui privată, nici o activitate a biroului său asociat de avocaţi, ci e o comisie parlamentară de investigare a violenţelor din aprilie 2009, dar, pentru că el e preşedinte şi numele structurii e prea sofisticat, o voi numi aşa, ca să nu fie confundată cu comisa de acelaşi tip creată de Voronin şi condusă fără rost jumătate de an de Vladimir Ţurcanu.
aseară m-a sunat cineva şui m-a invitat azi după masă la audieri. Citește în continuare →
I-am replicat astfel şi ei, şi celorlalţi eurodeputaţi cu tot cu asistente şi aghiotanţi, colegilor care n-au scos niciun cuvînt, n-au schiţat un gest măcar de împotrivire, ca să nu fie Citește în continuare →
Sărmana societate civilă, s-a pricopsit recent cu o nouă coaliţie, de asemenea cu titlu frumos: „…pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă”, cu obiective interesante, dar, probabil, cu o agendă latentă uşor de bănuit, avînd în vedere numele de lideri şi organizaţii constitutive: Asociaţia Juriştilor Creştin-Democraţi, Radu Citește în continuare →
După ce consiliul de observatori al IPNA TeleRadio Moldova i-a numit pe decanul din ultimul deceniu al facultăţii de gazetari (buni la toate, mai puţin la jurnalism) şi pe colegul de şcoală superioară de Partid la Leningrad al lui Urechean drept şefi la ceea ce se numeşte impropriu IPNA “TeleRadio Moldova”, acum ne întrebăm: cine şi cînd va completa troica veselă, cine va lua locul Adelei Răileanu, buturuga mică în calea carului mare al reformei cu paşi mici. Deocamdată acel pesonaj blond şi cu zîmbet crispat pe buze a reuşit doar Citește în continuare →
Se întîmpla pe 6 februarie 2010, în timpul concursului pentru funcţia de director Radio Moldova, după ce în ajun, a fost ales preşedinte al IPNA „TeleraDio Moldova” Constantin Marin, unul dintre ceilalţi 12 concurenţi ai mei, cu 5 voturi din Citește în continuare →
Acest personaj, identificat de procurori ca fiind Vitalie Burlacu, după ce a fost la cîteva „discuţii” la procuratură, apoi a scris că nu mai vrea confruntarea finală cu mine, una dintre victime, acum şi-a trimis avocatul să negocieze cu mine iertarea. Între timp, se pare, a părăsit prevăzător ţara, ca să nu rişte.
Pe mine n-am văzut să mă fi atacat direct, decît că a coordonat se pare operaţia fulger Citește în continuare →
Probabil javra se bazează pe „alegerea” de data trecută, cînd indiferent de ce ar fi spus concurenţii, avea să fie ales tandemul de artişti Todercan & Răileanu, iar la postul de director radio toată lumea din CO avea să voteze ilegal: contra tuturor, ca să se mai facă un tur de scrutin, să fie găsit simpaticul de Gheorghişenco, potriviţel cu primii doi!
Acum, oportunistul şi profitorul Todercan se dă cu părerea despre noul concurs şi rezultatele lui, care pentru el sunt evidente şi cunoscute de pe acum, şi chiar dă nişte nume de posibili favoriţi. Citește în continuare →
Numai că eu am fost la cea municipală, el la generală; eu ca parte vătămată, el, deocamdată, ca martor.
Nu avem un dosar comun, dar evenimentele sunt cam aceleaşi şi sper că degrabă, măcar în instanţa de judecată, dacă nu în timpul urmăririi penale, vom ajunge să polemizăm despre puci şi responsabilitatea guvernării pentru faptele celor cu epoleţi la vedere sau pe sub trening.
Tocmai mă gîndeam să scriu un nou demers supărat la PG sau măcar un text pe blog, dar m-a sunat procurorul Vladimir Severin, la care a ajuns dosarul meu, ca să mă invite, a cîta oară, la el, pe strada Armenească. Acolo m-a informat că pe 21.01 dosarul s-a desfăcut în două şi că pe unul dintre suspecţi s-a terminat urmărirea penală, luiNicolae Agarici de la Scut fiindu-i pregătit rechizitoriul, ca să fie trimis la judecată, iar pe numele unuia Citește în continuare →
În pofida interdicţiei celor de la jurnal, azi iar am participat la un protest (de fapt, chiar eu am fost cu iniţiativa, iar ceilalţi au sărit entuziasmaţi să mă susţină, pentru că revolta plutea în aer), şi nu regret. Mai ales că am rezolvat peroblema-mi personală (şi colectivă, sufeream mai mulţi), am fost reconectaţi aproape imediat la reţeaua electrică de către hoţii de la Union Fenosa.
Nu m-am mirat că n-a venit nimeni din presă să reflecte acţiunea noastră zgomotoasă Citește în continuare →
La atîta cotcodăceală am crezut că „marele regizor” (scenarist, director de imagine, producător şi cîte mai poate omul cela?!) a mai fătat ceva, dar el se laudă cu aceeaşi mărgea, filmuleţul jenant de slab Arrivederci. Acum cică a luat marele premiul la festivalul internaţional de film TV de la Truskaveţ.
M-am uitat pe hartă, oraşul ăsta din nordul Ucrainei probabil doar vara are mai mulţi locuitori decît Orheiul, cînd merg încolo oamenii la tratament, că e staţiune balneară. Iar acel festival, la prima ediţie, a fost probabil o vizionare în cerc închis, în gaşca drugilor lui Jereghi, cu care Citește în continuare →
Azi am mers la Mioriţa 1 cu două plicuri A5, în care băgasem două dosare de participare la concurs, al meu şi al lui Ghenadie, fratele meu. El era ocupat la o emisiune cu exact acest subiect, la Jurnal TV. Speram să fac repede treaba şi să prind acasă măcar o bucată din dezbatere, dar fost neaşteptat de lungă procedura.
Noua secretară a CO, dna Viorica Cucereanu (Bogatu, pe situl trm.md primul nume e în paranteză, dar eu scriu cum o ştiam mereu), era foarte emoţionată, probabil încă nu s-a obişnuit cu funcţia mare şi statul singură într-un birou enorm. Mai stresată era şi de procedura legală, fişele pe care trebuia să le completeze apoi semneze oficial. Îl suna mereu pe dl Eugeniu Rîbca, să-l consulte cum e mai bine. Citește în continuare →
Azi e prima zi cînd se pot depune dosarele de concurs pentru funcţiile eliberate de Todercan, Gheorghişenco şi Răileanu, după ce Consiliul de Observatori i-a destituit din funcţiile deţinute timp de aproape 3 ani. Decizia a fost publicată în MO, deci timp de 15 zile oricine doreşte să le ia locul şi întruneşte criteriile prevăzute de lege, poate merge la Mioriţa 1 cu actele în plic. Io voi face asta mîine, pe 13 ianuarie, azi însă public aceste acte pe blog şi le expediez în cutia lor poştală.
Am primit şi eu o astfel de scrisoare, expediată încă la sfîrşitul anului trecut. Dar nu sunt la fel de mulţumit ca Irina Chirica, pentru că eu scriu petiţii cu acelaşi subiect de cîţiva ani, primesc ades astfel de răspunsuri, dar situaţia nu se schimbă vizibil. Deci cred că trebuiesc întreprinse altfel de măsuri, cred că e necesar ca Primăria să dea indicaţii clare şi hotărîte proprietarilor de rute, altfel ea încurajează bădărănia şi anarhia în microbuzele municipale. Cred că-i voi soma oficial să facă asta, sau Citește în continuare →
Chit că n-a venit foarte multă lume, presa a lipsit cu desăvîrşire iar poliţia s-a purtat cam ca din topor, totuşi sunt încîntat că aseară am avut iniţiativa unei acţiuni rapide şi azi n-am fost chiar singur în stradă. Dar cel mai mult mă bucură, că n-am Citește în continuare →
Am fost invitat mai ieri la asociaţia GenderDoc-M să ridic un premiu. Nu m-am mirat că m-au băgat astfel în seamă, pentru că şi anul trecut am fost premiaţi pentru situl Curaj.Net, care nu ezită să abordeze subiecte dureroase pentru întreaga societate, dar şi probleme marginale, considerate de unii ruşinoase, tabuizate chiar. Anul acesta eram curios să aflu pentru ce alte merite m-au evidenţiat astfel (cu o sumă de bani), dar n-am putut să aflu decît la ei, la sediu, pentru că telefonic mă căuta de fiecare dată contabila lor (şi nu mă găsea mereu la serviciu). Akazîvaetsea (cam toţi vorbesc acolo ruseşte, inclusiv contabila şi preşedintele organizaţiei), au decis că merită remarcat reportajul recent despre Citește în continuare →
Ca să vedeţi ce ciudată e viaţa şi lumea asta – pestriţă! Ceea ce vedeţi în imagini şi e pus în titlu e cam greu de definit, de caracterizat. Totuşi, vă invit să faceţi un efort şi să comentaţi aici, sau măcar să bifaţi o opţiune din sondajul de mai jos, ca să vedem şi noi, cercetătorii curioşi, cum Citește în continuare →
De cîteva zile evit să mai mănînc la cafeneaua galbenă, care are cîteva sedii prin centrul Chişinăului, pentru că au pus pe pereţi un mesaj mare, roşu, în care ne felicită pe to(n)ţi ruseşte cu ocazia sărbătorilor. Alte localuri sunt poate mai puţin comode ca meniu, preţ, rapiditatea deservirii sau accesibilitate, dar am jurat să-i boicotez măcar pînă după alegeri, pentru că mă desconsideră ca client.
M-am adresat la cel puţin două dintre oficii cu reclamaţia verbală, dar Citește în continuare →
Se pare că în ultima săptămînă din acest an nu vom mai asista la alegeri importante în spaţiul românesc adiacent, dar pînă acum am avut destule scrutine şi evenimente politice elocvente, încît nu mai e necesar să aşteptăm revelionul pentru a trage o linie şi extrage concluzii.
Nu am timp şi nici chef pentru analize desfăşurate (unii cititori maliţioşi vor observa poate că n-am nici calificarea, nici aptitudinile necesare, uitînd că nu sunt pe un sit de analiză politică şi nici pe unul de presă vandabilă, aici sunt pe ziarul meu şi scriu ce vreau, chit că nu prea iese plăcut lecturării şi nici tocmai cu rimă)…
Mai sunt încă scîrbit de ipocrizia clasei politice de pe ambele maluri ale Prutului, care nu se jenează nici să cheltuie milioane pe activităţi paşnice, parcă legale de promovare, Citește în continuare →
Am ascultat-o jenat pe liberala ex-jurnalistă Corina Fusu, cum se tînguia azi în parlament că au venit nişte procurori să-i ceară socoteală pentru ce face în comisia parlamentară, pe care o conduce mai nou, în fruntea căreia au stat cîndva Stepaniuc şi Dragomir.
Nu înzadar ironizau pe seama ei reporterii de la Antena C, situaţia era chiar jenibilă, şi sărmanul Ghimpu nu ştia cum s-o facă să-şi închidă gura plîngăcioasă şi compromiţătoare.
Chiar el, juristul amator, preşedinte de parlament şi de stat-caricatură, a recunoscut că oricine poate cere socoteală unei comisii parlamentare. Mai ales dacă sunt semnale că s-a făcut uz de fals în acte. Citește în continuare →
Acum devine evident că prezenţa în spaţiul public al unui stat laic a simbolurilor religioase duce inevitabil la densiuni şi conflicte, escaladarea cărora devine imprevizibilă în timp şi ca amploare.
De aceea pledez şi chem autorităţile să impună curăţarea locurilor publice de simbolurile de orice fel, pentru că va fi Citește în continuare →
http://www.thepetitionsite.com/1/cerem-pedepsirea-vinovatilor-din-mai
STIMATI DOMNI!
Noi, un grup de participanti la evenimentele din 6-7 aprilie 2009, ne exprimam profunda indignare in legatura cu numirea lui Serghei Cociorva in functia de comisar general al politieu din mun. Chisinau. Consideram mentinerea persoanei respective in functia data drept o eroare grava din urmatoarele considerente
1. Serghei Cociorva in perioada dictaturii voroniste a detinut mai multe functii importante in cadrul MAI, ultima fiind cea de sef-adjunct al Directiei misiuni speciale. Va reamintim ca politicianul Sergiu Mocanu a fost retinut anume de catre Citește în continuare →
Dacă primarul Chişinăului s-a dus aseară ilegal la Bucureşti să facă figuraţie, să stea ca un element de decor aplaudac în sala Parlamentului, unde se certau public cei doi concurenţi ajunşi în turul doi pentru postul de preşedinte al României, adică a folosit pentru asta bani publici, din bugetul municipal sau a consumat timpul oficial de servici, pentru care este plătit din impozitele noastre ca să administreze enormele probleme ale celei de-a doua capitale româneşi, atunci cred că e cazul nu doar să fie criticat de OMG, NIT şi Antena C, dar chiar Citește în continuare →
Nici nu mă mai interesează dacă s-a înregistrat oficial la MinJust sau nu, deja nu mai vreau să devin membru şi nici să mai activez pentru Asociaţia Cetăţenilor Români din Republica Moldova.
De fapt, prin acest mesaj, vreau să mă desolidarizez deschis de iniţiativa lor recentă, făcută azi publică într-o conferinţă de presă, alături de ASCOR, Tiras-Tighina şi alţii, prin care cer să fie Citește în continuare →
La 4 noiembrie, de ziua Federaţiei Ruse, cetăţeanul rus Valerii Klimenko m-a înjurat, intimidat şi calomniat în faţa mai multor cetăţeni şi a camerelor de luat vederi. Azi, de ziua naţională a României îl anunţ şi eu public că l-am chemat în judecată şi că avocata a dus această cerere la Judecătoria Buiucani, în raza căreia, se pare, are domiciliul (pe strada Albişoara), acel politician şi cătăţean iresponsabil, care a declarat printre altele, că eu şi alţii ca mine trebuie să fim Citește în continuare →
Mi-a plăcut din prima această sculptură. Poate pentru că am observat-o din unghiul potrivit, după ce am traversat strada în faţa catedralei din Timişoara şi am privit spre dreapta. Mi s-a părut că e un monument al fertilităţii sau al plăcerilor în doi. Dar cînd m-am apropiat am văzut că se numeşte Citește în continuare →
.:EU:. ziar personal de O.Brega 